Fondurile europene rămân una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile din regiunea Sud-Vest Oltenia, însă ritmul implementării proiectelor diferă de la un beneficiar la altul, iar presiunea respectării termenelor este tot mai mare. Despre stadiul Programului Regional, provocările Programului Tranziție Justă, proiectele din sănătate și riscurile care pot apărea în implementarea investițiilor, am discutat cu Stelian Bărăgan, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia.

Reporter: Domnule Bărăgan, sunteți la conducerea Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia de aproximativ patru luni. A fost o provocare pentru dumneavoastră această funcție?

Stelian Bărăgan: Este o provocare, dar nu pot spune că este un domeniu nou pentru mine. Din 2009 lucrez în zona proiectelor cu finanțare europeană, iar ulterior, ca secretar de stat, am coordonat inclusiv activitatea ADR-urilor și am semnat contracte în valoare de peste 6,6 miliarde de euro. Astăzi, ADR Sud-Vest Oltenia gestionează aproximativ 2,1 miliarde de euro prin Programul Regional, 156,7 de milioane de euro prin Programul Sănătate și 978 de milioane de euro prin Programul Tranziție Justă.

Reporter: Ce ați găsit când ați preluat conducerea agenției?

Stelian Bărăgan: În prima lună, am făcut o evaluare a gradului de absorbție. Cunoșteam deja situația, pentru că avusesem ADR-urile în coordonare. Programul Regional avea un grad de absorbție de aproximativ 8-9%, iar regiunea era pe ultimul loc la nivel național. După două luni și jumătate, am urcat pe locul al doilea, iar în prezent suntem pe primul loc. Gradul de absorbție a ajuns la 28%.

Reporter: Ce înseamnă această evoluție în cifre?

Stelian Bărăgan: La preluarea mandatului, aveam 126 de milioane de euro rambursate. Astăzi am ajuns la 363 de milioane de euro și ne propunem ca până la sfârșitul anului să depășim 460 de milioane de euro, iar obiectivul pe care l-am stabilit echipei este de 520 de milioane de euro.

Reporter: Cum ați reușit această creștere într-un timp atât de scurt?

Stelian Bărăgan: Am schimbat modul de management și comunicarea cu beneficiarii. Am organizat întâlniri constante cu ei și le-am transmis că absorbția fondurilor europene nu se face din birou, ci prin colaborare permanentă. Am intensificat monitorizarea proiectelor, vizitele în teren și am repartizat proiectele astfel încât fiecare ofițer să urmărească atent implementarea lor. Beneficiarii au apreciat această abordare. Au simțit că autoritatea de management nu vine doar să controleze, ci și să ofere sprijin. Le-am propus un parteneriat în care fiecare își asumă responsabilități clare și obiective comune.

Reporter: Cum ați găsit resursa umană din cadrul agenției?

Stelian Bărăgan: Oamenii sunt bine pregătiți, însă consider că nu au fost coordonați eficient. Nu este normal să existe proiecte aflate de doi ani în implementare care să aibă zero progres financiar și zero progres fizic. Tocmai de aceea am făcut câteva schimbări în structura de conducere, am consolidat echipa de monitorizare și am redistribuit specialiștii acolo unde pot genera rezultate.

Reporter: Au început să apară efectele acestor schimbări?

Stelian Bărăgan: Da. Creșterea cu aproximativ 20 de procente a gradului de absorbție este rezultatul acestor măsuri și al implicării întregii echipe. Colegii au înțeles că performanța este esențială pentru viitorul programelor europene și pentru stabilitatea instituției.

Reporter: Există proiecte aflate în pericol?

Stelian Bărăgan: Da. În Dolj, avem 29 de proiecte aflate în risc de dezangajare, iar în Gorj 49. Vorbim despre peste 171 de milioane de euro. Împreună cu autoritatea de management am convenit ca sumele rezultate din eventualele rezilieri să fie realocate în județele respective prin noi apeluri dedicate IMM-urilor și microîntreprinderilor.

Reporter: Ce tipuri de proiecte au cele mai mari dificultăți?

Stelian Bărăgan: Cele care presupun investiții complexe în construcții și autorizații de urbanism. Pentru astfel de proiecte timpul rămas este foarte scurt. În schimb, proiectele care vizează achiziția de echipamente și linii tehnologice pot fi implementate într-un ritm mai bun.

Reporter: Programul Tranziție Justă este în pericol?

Stelian Bărăgan: Nu. Regiunea Sud-Vest Oltenia gestionează aproximativ 45% din fondurile Programului Tranziție Justă. Există provocări administrative, însă nu consider că programul este în pericol. Important este să accelerăm implementarea și absorbția.

Reporter: Ați amintit de activitatea unor consultanți. Unde apar problemele?

Stelian Bărăgan: Sunt consultanți care și-au făcut treaba foarte bine, dar există și situații în care proiectele au stagnat ani întregi. Nu este normal ca un proiect să rămână la zero progres după doi ani de implementare. Beneficiarii trebuie informați corect, iar consultantul are un rol esențial în acest proces. În același timp, trebuie spus că evaluările nu au fost realizate de ADR Sud-Vest Oltenia, ci de experți externi, iar numărul acestora este foarte redus.

Reporter: Cum stau proiectele din domeniul sănătății?

Stelian Bărăgan: În regiune, avem 39 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 157 de milioane de euro. În ceea ce privește Spitalul Regional Craiova, lucrările sunt în grafic, chiar înaintea termenelor asumate, iar până acum nu există blocaje financiare sau tehnice. În paralel, toate județele au proiecte importante pentru spitale, ambulatorii, oncologie, cardiologie și alte servicii medicale.

Reporter: Cum caracterizați relația cu mediul privat?

Stelian Bărăgan: Avem un dialog bun cu antreprenorii. Cred că mediul privat are potențial și dorință de investiții, însă mesajele trebuie transmise mai clar, iar consultanții trebuie să fie mai atenți în relația cu beneficiarii.

Reporter: Care este mesajul dumneavoastră pentru beneficiarii fondurilor europene?

Stelian Bărăgan: Le transmit să aibă încredere în ADR Sud-Vest Oltenia. Ne-am asumat să fim partenerii lor și asta vom face. Nu punem presiune de dragul cifrelor, ci pentru că trebuie să demonstrăm că regiunea are capacitatea administrativă necesară pentru exercițiul financiar 2028-2034. Dacă reușim acest lucru, regiunea Sud-Vest Oltenia ar putea gestiona în viitor aproximativ 7 miliarde de euro din fonduri europene.